Ghid
Dividende de la broker străin în Declarația Unică 2027
Cum declari corect dividendele primite de la Trading212, Revolut, IBKR, eToro și alte platforme fără reprezentanță în România. Cu credit fiscal pentru reținerea străină, rate pe țară și exemple.
TL;DR
Dividendele primite de la brokeri fără reprezentanță fiscală în România (Trading212, Revolut, IBKR, eToro) se declară în D212 la rubrica „Venituri din dividende din străinătate". Datorezi 16% pe dividend brut, în RON la cursul mediu anual BNR pentru anul fiscal respectiv (Codul Fiscal art. 131 alin. 6). Primești credit pentru reținerea străină, limitat la impozitul român. Ratele pe țară diferă: 10% (SUA cu W-8BEN), 0% (Marea Britanie), 15% (Olanda), 26,375% (Germania) etc.
Cum funcționează creditul pentru dublă impunere
Mecanica e simplă în principiu: brokerul reține impozit la sursă, în țara emitentului, conform tratatului fiscal sau legii locale. Tu plătești 16% în România pe brut, dar primești credit egal cu reținerea străină, limitat la impozitul român. Practic:
Formula:
Impozit final RO = max(0, 16% × dividend brut RON − reținere străină în RON)
Două situații:
- Reținere străină ≥ 16% (Germania la rata standard de 26,375%, SUA fără W-8BEN la 30%, acțiuni irlandeze precum Medtronic sau Accenture, de regulă la 25%): din formular rezultă impozit final RO = 0. Dar tot declari și treci creditul. Creditul e limitat la 16% din brut (cât e impozitul RO), iar ce s-a reținut peste nu se recuperează prin declarație: la 30% pierzi 14% din brut. Când s-a reținut peste cota din convenție, nici creditul nu este sigur: vezi nota de mai jos.
- Reținere străină < 16% (SUA cu W-8BEN 10%, Olanda 15%, Marea Britanie 0%, Irlanda 0% pentru ETF-uri UCITS): plătești diferența până la 16% din brut. Cu W-8BEN pe acțiuni americane, de exemplu, mai datorezi 6% din brut în România.
Când s-a reținut peste cota din convenție
Când statul sursă a reținut mai mult decât cota din convenția de evitare a dublei impuneri, creditul fiscal nu este sigur. Codul fiscal (art. 131 alin. (4)) și instrucțiunile formularului D212 limitează creditul la impozitul plătit în străinătate și la impozitul român, așa că, trecut în formular, creditul acoperă de regulă impozitul român și nu rezultă nimic de plată în România. Dar art. 131 alin. (3) lit. a) condiționează creditul de aplicarea convenției, iar mai multe convenții (între ele cele cu Germania, Italia, Austria, Spania și Franța) acordă credit pentru impozitul perceput conform lor. ANAF a refuzat creditul într-un caz în care statul sursă reținuse 25% în loc de cota de 10% din convenție (Decizia nr. 140/2020 a Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor, la dobânzi). Pentru dividende nu cunoaștem o decizie ANAF sau o hotărâre de instanță care să limiteze creditul la cota din convenție. ANAF a refuzat însă în 2012, sub Codul fiscal anterior, tot creditul pe dividende din Austria al unui investitor care nu avea un document de la fiscul austriac (Decizia nr. 182/2012); legea de azi acceptă și documentul plătitorului sau al celui care a reținut impozitul, când fiscul străin nu eliberează unul, așa că păstrează extrasul brokerului cu impozitul reținut. Ce s-a reținut peste cota din convenție se cere înapoi de la fiscul statului sursă, nu din România. Dacă restituirea vine după ce ai depus D212 și impozitul rămas plătit în străinătate scade sub creditul trecut în declarație, D212 pentru acel an se corectează, cel mai probabil, printr-o declarație rectificativă, cu plata diferenței și a dobânzilor.
Calculator impozit dividende
Introdu brutul dividendului în RON și cât ți-a reținut brokerul în țara emitentului. Calculatorul aplică rata din România pe brut și scade creditul pentru reținerea străină, limitat la impozitul român, exact ca în formula de mai sus.
Ratele de reținere pe țară (pentru rezidenți fiscali RO)
Tabelul de mai jos sintetizează ratele uzuale aplicate pentru investitorii români persoane fizice. Verifică tratatul exact pe site-ul ANAF sau cu contabilul, mai ales pentru jurisdicții mai puțin frecvente.
| Țara emitentului | Reținere standard | Cu tratat / W-8BEN | Mai plătești în RO? |
|---|---|---|---|
| SUA | 30% | 10% (cu W-8BEN) | 6% pe brut cu W-8BEN. Fără W-8BEN (30% reținut): 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). |
| Marea Britanie | 0% (20% la REIT) | 15% (tratat); din veniturile 2026: 5%, 15% la REIT | 16% pe brut |
| Irlanda | 25% la acțiuni; 0% la ETF-uri UCITS | 3% (tratat) | 16% pe brut la ETF-uri UCITS; la acțiuni, 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție) |
| Germania | 26,375% | 15% (tratat, doar prin restituire) | La 26,375% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 1%. |
| Olanda | 15% | 15% | 1% pe brut |
| Franța | 12,8% | 10% (tratat) | La 12,8% reținut: 3,2% în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 6%. |
| Spania | 19% | 5% (tratat) | La 19% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 11%. |
| Elveția | 35% | 15% (tratat, prin restituire) | La 35% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 1%. |
| Danemarca | 27% | 15% (tratat) | La 27% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 1%. |
| Canada | 25% | 15% (tratat) | La 25% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 1%. |
| Italia | 26% | 5% (tratat) | La 26% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 11%. |
| Belgia | 30% | 15% (tratat) | La 30% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 1%. |
| Norvegia | 25% | 10% (tratat) | La 25% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 6%. |
| Japonia | 15,315% (acțiuni listate) | 10% (tratat) | La 15,315% reținut: 0,7% în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 6%. |
| Finlanda | 30% (35% fără datele beneficiarului) | 5% (tratat) | La 30% sau 35% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 11%. |
| Austria | 27,5% | 5% (tratat) | La 27,5% reținut: 0 în formular, cu rezervă (vezi nota despre cota din convenție). La rata de tratat: 11%. |
Pentru SUA, Trading212 și Revolut gestionează W-8BEN automat la deschiderea contului. Pentru alte țări, ratele aplicate sunt cele standard sau de tratat, în funcție de procedurile interne ale brokerului; în Germania se reține rata standard, iar rata de tratat se obține doar prin restituire. Pe extrasul fiscal vezi exact ce ți s-a reținut.
Impozitul pe dividende, pe fiecare țară
Mai jos găsești, pentru fiecare țară din care primesc dividende cei mai mulți investitori români, ce se reține la sursă, ce prevede tratatul cu România și cât mai ai de plătit în România după aplicarea creditului fiscal (limitat la 16% din brut). Valorile sunt pentru anul fiscal 2026.
Dividende din SUA
Cea mai frecventă sursă de dividende pentru investitorii români. Cu formularul W-8BEN completat (Trading212 și Revolut îl gestionează automat la deschiderea contului), reținerea la sursă scade de la 30% la 10% conform tratatului dintre România și SUA. La 10% reținut, creditul fiscal acoperă doar o parte din impozitul român de 16%: mai plătești 6% din brut în România, și tot declari dividendul cu creditul aferent. Fără W-8BEN se reține 30%. La 30% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Diferența de 14% peste impozitul român nu se recuperează în România.
Dividende din Marea Britanie
Marea Britanie nu reține impozit pe dividendele obișnuite plătite către investitori non-rezidenți (0%). Pentru că nu ai nicio reținere străină de creditat, plătești integral cei 16% în România pe brutul dividendului. Excepția sunt REIT-urile britanice: din distribuțiile de venit imobiliar (property income distributions) se reține 20%. Convenția cu România permite 15%, iar diferența se cere înapoi de la HMRC, cu formularul UK-REIT DT-Individual certificat de ANAF. La 20% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). În România, din veniturile anului 2026 se aplică noua convenție cu Marea Britanie (Legea nr. 169/2025): 5% pe dividendele obișnuite și 15% pe distribuțiile REIT.
Dividende din Irlanda
Irlanda este domiciliul majorității ETF-urilor UCITS tranzacționate de investitorii europeni. Pentru dividendele distribuite către investitori non-irlandezi nu se reține impozit (0%), așa că plătești 16% în România pe distribuțiile primite. Atenție: ETF-urile de acumulare nu distribuie dividende, deci nu ai nimic de declarat la rubrica dividende pentru ele. Altfel stau lucrurile la companiile irlandeze listate în SUA, precum Medtronic sau Accenture: din dividendele lor se reține de regulă 25% (impozitul irlandez pe dividende): scutirea la sursă cere formularul V2A certificat de ANAF și un lanț de custodie pe care brokerii europeni de obicei nu îl îndeplinesc. Convenția cu România permite Irlandei 3%. La 25% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Cei 25% se pot cere înapoi de la fiscul irlandez (Revenue), cu cererea de restituire însoțită de formularul V2A certificat de ANAF, în cel mult patru ani de la sfârșitul anului în care s-a reținut impozitul.
Dividende din Germania
Reținerea standard germană este 26,375% (Kapitalertragsteuer plus suprataxa de solidaritate). Tratatul cu România prevede 15%, dar Germania reține întâi integral cei 26,375%: la 15% ajungi doar printr-o cerere de restituire la Bundeszentralamt für Steuern, depusă în cel mult patru ani de la sfârșitul anului în care ai încasat dividendul. Cererea se face cu certificat de rezidență fiscală din România și cu o Steuerbescheinigung germană; confirmarea de dividend de la un broker străin nu este suficientă. La 26,375% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Diferența reținută peste 16% nu se recuperează în România. Dacă ai primit restituirea diferenței până la rata de tratat de 15%, mai datorezi 1% din brut în România.
Dividende din Olanda
Olanda reține 15% (dividendbelasting) pe dividendele plătite către non-rezidenți, exact cât prevede și tratatul cu România. Creditul fiscal acoperă 15 din cele 16% datorate în România, deci mai plătești 1% din brut în RO.
Dividende din Franța
Franța reține 12,8% la sursă pe dividendele plătite persoanelor fizice nerezidente (Codul general al impozitelor, art. 187); cota de 25% este pentru persoane juridice și se aplică unei persoane fizice când instituția plătitoare nu o identifică drept persoană fizică, caz în care diferența se recuperează. Convenția cu România limitează impozitul la 10%. Rata din convenție se poate aplica direct la sursă, dacă formularul 5000, certificat de ANAF, ajunge la instituția care îți ține contul înainte de plata dividendului; altfel diferența se cere de la fiscul francez cu formularele 5000 și 5001, până la 31 decembrie al celui de-al doilea an după plată. La 12,8% reținut, în D212 treci drept credit ce s-a reținut și mai rezultă 3,2% din brut de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Dacă s-a aplicat rata din convenție (10%), mai plătești 6% din brut în RO.
Dividende din Spania
Spania reține 19% la sursă pe dividendele plătite nerezidenților (Legea impozitului pe venitul nerezidenților, art. 25 alin. 1 lit. f)). Convenția cu România din 2017, aplicabilă veniturilor din 2022, limitează impozitul la 5% pentru o persoană fizică (art. 10 par. 2). Rata din convenție se poate aplica direct la sursă, pe baza certificatului de rezidență fiscală; dacă s-a reținut 19%, diferența se cere de la fiscul spaniol (Agencia Tributaria) cu formularul 210 și certificatul de rezidență eliberat de ANAF, începând cu 1 februarie a anului următor și în cel mult patru ani de la termenul în care plătitorul trebuia să vireze impozitul reținut. La 19% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Dacă s-a aplicat rata din convenție de 5%, mai datorezi 11% din brut în România.
Dividende din Elveția
Elveția reține 35% la sursă (impozitul anticipat, Legea federală privind impozitul anticipat, art. 13). Convenția cu România, modificată prin Protocolul din 2011 și aplicabilă în această formă din 2013, limitează impozitul la 15% (art. 10 par. 2). Diferența se cere înapoi de la Administrația federală a contribuțiilor (ESTV) cu formularul 60, numai după încheierea anului și în cel mult trei ani de la sfârșitul anului în care dividendul a fost plătit. La 35% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). La rata din convenție de 15% mai datorezi 1% din brut în România.
Dividende din Danemarca
Danemarca reține 27% la sursă pe dividende (Kildeskatteloven § 65), relevant mai ales pentru Novo Nordisk, foarte populară la investitorii români. Convenția cu România din 1976 limitează impozitul la 15% pentru o persoană fizică (art. 10 par. 2 lit. b)), dar societatea plătitoare reține 27% și diferența se cere de la fiscul danez (Skattestyrelsen), cu cererea online, în cel mult cinci ani de la reținere. La 27% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). La rata din convenție de 15% mai datorezi 1% din brut în România.
Dividende din Canada
Canada reține 25% la sursă pe dividendele către nerezidenți (Income Tax Act, art. 212 alin. (2)). Convenția cu România din 2004 (art. 10 par. 2 lit. b)) limitează impozitul la 15% pentru o persoană fizică. Rata din convenție se poate aplica direct la sursă dacă plătitorul, prin broker, are declarația ta de rezidență și de beneficiar (formularul NR301 sau informații echivalente); dacă s-a reținut 25%, diferența se cere de la fiscul canadian (CRA) cu formularul NR7-R, în cel mult doi ani de la sfârșitul anului în care s-a plătit dividendul. La 25% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). La rata din convenție de 15% mai datorezi 1% din brut.
Dividende din Italia
Italia reține 26% pe dividendele plătite nerezidenților (DPR 600/1973, art. 27 și 27-ter; cota de 26% stabilită prin DL 66/2014, art. 3). Convenția cu România din 2015, aplicabilă din 2018, limitează impozitul la 5% pentru o persoană fizică (art. 10 par. 2 lit. b)). Rata din convenție se poate aplica direct la sursă dacă intermediarul italian are, înainte de plată, declarația ta de beneficiar și certificatul de rezidență fiscală eliberat de ANAF; altfel diferența se cere de la fiscul italian (Agenzia delle Entrate, Centro Operativo di Pescara) în cel mult 48 de luni de la reținere. La 26% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Dacă s-a aplicat rata din convenție de 5%, mai datorezi 11% din brut în România.
Dividende din Belgia
Belgia reține 30% la sursă pe dividende (précompte mobilier). Convenția cu România din 1996 limitează impozitul la 15% pentru o persoană fizică (art. 10 par. 2 lit. b)). Aplicarea directă la sursă este rezervată acțiunilor nominative și dividendelor plătite chiar de societate, așa că pentru acțiunile ținute la un broker diferența se cere de la fiscul belgian cu formularul 276 Div.-Aut., certificat întâi de ANAF, în cel mult cinci ani de la 1 ianuarie a anului în care s-a reținut impozitul. La 30% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). La rata din convenție de 15% mai datorezi 1% din brut în România.
Dividende din Norvegia
Norvegia reține 25% pe dividendele plătite nerezidenților (Skatteloven § 10-13, cota stabilită anual de parlament). Convenția cu România din 2015, aplicabilă din 2017, limitează impozitul la 10% pentru o persoană fizică (art. 10 par. 2 lit. b)); cota de 5% este doar pentru societăți. Rata din convenție se poate aplica direct la sursă dacă custodele are, înainte de plată, declarația ta de beneficiar și certificatul de rezidență fiscală; altfel diferența se cere de la fiscul norvegian (Skatteetaten), online sau cu formularul RF-1552e, în cel mult cinci ani de la sfârșitul anului în care ai încasat dividendul. La 25% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). La rata din convenție de 10% mai datorezi 6% din brut în România.
Dividende din Japonia
Japonia reține 15,315% pe dividendele din acțiuni listate plătite persoanelor fizice nerezidente (15% plus suprataxa de reconstrucție), 20,42% pentru cine deține cel puțin 3% din acțiuni. Convenția cu România din 1976 limitează impozitul la 10% (art. 10 par. 2), fără suprataxă. Rata din convenție se poate aplica direct la sursă cu formularul 1 depus prin plătitorul sau custodele japonez cel târziu cu o zi înainte de prima plată; altfel diferența se cere cu formularul 11 (împreună cu formularul 1), tot prin plătitor, în cel mult cinci ani de la plata impozitului. La 15,315% reținut, în D212 treci drept credit ce s-a reținut și mai rezultă 0,7% din brut de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). La rata din convenție de 10% mai datorezi 6% din brut în România.
Dividende din Finlanda
Finlanda reține 30% pe dividendele plătite persoanelor fizice nerezidente și 35% pe dividendele unei societăți listate ținute prin custode, când plătitorul nu are datele beneficiarului (Lähdeverolaki § 7). Convenția cu România din 1998 limitează impozitul la 5% (art. 10 par. 1). Rata din convenție se poate aplica direct la sursă dacă un custode din lanț este înscris în registrul fiscului finlandez și ți-a verificat rezidența; altfel diferența se cere de la fiscul finlandez (Verohallinto) cu formularul 6164e și certificatul de rezidență fiscală, în cel mult trei ani de la sfârșitul anului în care s-a reținut impozitul. La 30% sau 35% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Dacă s-a aplicat rata din convenție de 5%, mai datorezi 11% din brut în România.
Dividende din Austria
Austria reține 27,5% pe dividende (Kapitalertragsteuer, EStG § 27a). Convenția cu România din 2005 limitează impozitul la 5% pentru o persoană fizică (art. 10 par. 2 lit. b)). Când dividendul este plătit prin bănci custode, scutirea la sursă nu este permisă (DBA-Entlastungsverordnung § 5 alin. 1 pct. 7), așa că diferența se cere înapoi de la fiscul austriac: după încheierea anului, cu cererea online ZS-RD-DIAG, apoi exemplarul semnat trimis prin poștă împreună cu certificatul de rezidență fiscală eliberat de ANAF, până la sfârșitul celui de-al cincilea an după reținere. La 27,5% reținut, în D212 creditul se trece până la impozitul român de 16% și nu rezultă nimic de plată în RO; creditul pentru reținerea peste cota din convenție nu este însă sigur (vezi nota „Când s-a reținut peste cota din convenție”). Dacă obții rata din convenție de 5%, mai datorezi 11% din brut în România.
Ratele de mai sus sunt cele uzuale pentru investitorii români persoane fizice. Pe extrasul fiscal al brokerului vezi exact suma reținută; aceea este cea pe care o treci ca și credit. Pentru jurisdicții mai puțin frecvente, verifică tratatul exact pe anaf.ro.
Pașii pentru declarație
1Adună datele despre dividende din extrasul broker
Pe extrasul fiscal anual al brokerului ai pentru fiecare dividend: data plății, suma brută în valuta originală, reținerea străină, suma netă primită. Suma de care te interesezi este BRUTUL.
2Convertește dividendele la cursul mediu anual BNR
Pentru dividendele primite în valută străină, conversia în RON se face la cursul mediu anual BNR al pieței valutare, comunicat pentru anul în care s-a realizat venitul (Codul Fiscal art. 131 alin. 6), nu la cursul din ziua fiecărei plăți și nici la cursul brokerului. BNR publică acest curs mediu în ianuarie, după închiderea anului; de exemplu, dividendele în USD primite în 2025 s-au convertit la cursul mediu BNR USD/RON pentru 2025 (4,4705 RON/USD).
Regula e diferită față de câștigurile din transferul titlurilor de valoare, unde câștigul fiecărei vânzări se calculează în valuta tranzacției și se convertește la cursul BNR valabil pentru ziua vânzării (Codul Fiscal art. 96; normele, pct. 23). Cursurile medii anuale pentru USD, EUR și GBP, calculate din seriile oficiale BNR, sunt în tabelul cu cursul mediu anual BNR.
3Calculează impozitul român pe brut
Impozit RO = 16% × suma brut RON. Asta este obligația teoretică, înainte de credit.
4Aplică creditul pentru reținerea străină
Reținerea străină în RON (la același curs BNR ca pentru brut) reduce impozitul român până la limita acestuia. Dacă reținerea străină e ≥ impozit RO, din formular rezultă 0 de plată în RO (cu rezerva din nota despre cota din convenție când s-a reținut peste cota din convenție).
5Treci în D212
La rubrica „Venituri din dividende din străinătate" treci suma brută totală în RON și suma totală a reținerii străine. Sistemul ANAF face calculul final.
Exemple lucrate
Exemplul 1: AAPL (SUA, cu W-8BEN)
- Dividend brut: 100 USD
- Curs mediu anual BNR USD/RON (cursul pentru 2025): 4,4705 RON/USD
- Brut RON: 100 × 4,4705 = 447,05 RON
- Reținut SUA (10% cu W-8BEN): 10 USD × 4,4705 ≈ 44,71 RON
- Impozit RO datorat: 16% × 447,05 ≈ 71,53 RON
- Credit reținere străină: 44,71 RON
- De plătit ANAF: 26,82 RON
Exemplul 2: Vodafone (Marea Britanie)
- Dividend brut: 50 GBP
- Curs mediu anual BNR GBP/RON (cursul pentru 2025): 5,8854 RON/GBP
- Brut RON: 50 × 5,8854 = 294,27 RON
- Reținut UK: 0 GBP = 0 RON
- Impozit RO datorat: 16% × 294,27 ≈ 47,08 RON
- Credit reținere străină: 0 RON
- De plătit ANAF: 47,08 RON
UK nu reține pe dividendele plătite către non-rezidenți, deci plătești 16% complet în RO.
Exemplul 3: ASML (Olanda)
- Dividend brut: 80 EUR
- Curs mediu anual BNR EUR/RON (cursul pentru 2025): 5,0415 RON/EUR
- Brut RON: 80 × 5,0415 = 403,32 RON
- Reținut NL (15%): 12 EUR × 5,0415 ≈ 60,50 RON
- Impozit RO datorat: 16% × 403,32 ≈ 64,53 RON
- Credit reținere străină: 60,50 RON (limitat la impozitul RO)
- De plătit ANAF: 4,03 RON
Reținerea NL de 15% acoperă doar o parte din impozitul RO de 16%, deci diferența se plătește în România. Pentru recuperarea unei rețineri peste impozitul RO ai putea să faci cerere la fiscul olandez, dar e proces complicat și de regulă nu se merită pentru sume mici.
Exemplul 4: ETF VWCE (Irlanda, accumulating)
VWCE este ETF de acumulare (UCITS irlandez). NU plătește dividende către investitori. Veniturile sunt reinvestite intern. La tine nu apare nicio plată de dividend pe extras. Nimic de declarat la rubrica dividende.
Dividendele „interne" (cele pe care le primește fondul de la companii) sunt impozitate la nivelul fondului și nu îți generează obligații fiscale separate. Vezi și ghidul Trading212 pentru declararea câștigului la vânzare.
Documente pentru ANAF
Dacă vrei să aplici creditul fiscal, ai nevoie de un document oficial care atestă reținerea străină. ANAF poate cere dovada în cazul unei verificări:
- SUA: formularul 1042-S de la IRS (emis de broker / custodian) sau certificatul de reținere de la broker. Trading212 și Revolut îl pun la dispoziție în documente.
- Alte țări: certificatul de reținere de la broker (consolidated tax statement). Conține suma plăților, reținerea pe fiecare plată și ratele aplicate.
- În lipsa documentelor: ANAF poate refuza creditul. Plătești 16% pe brut fără reducere.
Bună practică: salvează toate extrasele anuale într-un folder local. Le reții 5 ani fiscali (termenul de prescripție pentru ANAF).
Greșeli frecvente
Folosirea sumei NETE. Pentru declarație, folosești BRUTUL, nu netul primit în cont. Reținerea se trece separat ca credit.
Cursul greșit. Pentru dividendele primite în valută străină, regula este cursul mediu anual BNR pentru anul în care s-a realizat venitul (Codul Fiscal art. 131 alin. 6), nu cursul din ziua fiecărei plăți și nici cursul brokerului. Regula e diferită față de câștigurile din transferul titlurilor de valoare, unde câștigul fiecărei vânzări, calculat în valuta tranzacției, se convertește la cursul BNR valabil pentru ziua vânzării (Codul Fiscal art. 96; normele, pct. 23), ușor de confundat.
Aplicarea creditului peste impozitul RO. Reținerea străină de 30% (SUA fără W-8BEN) NU îți dă credit de 30%, ci doar până la 16% (limita impozitului român), iar un credit pentru o reținere peste cota din convenție nu este sigur. Diferența nu se recuperează în RO.
Confundarea ETF-urilor de acumulare cu cele cu distribuție. Doar ETF-urile distribuibile plătesc dividende. Exemple de ETF-uri acumulative populare care nu generează dividende declarabile: VWCE (Vanguard FTSE All-World, ISIN IE00BK5BQT80), CSPX (iShares Core S&P 500, ISIN IE00B5BMR087), EUNL / IWDA / SWDA (iShares Core MSCI World, ISIN IE00B4L5Y983, listări diferite pe XETRA / Euronext / Borsa Italiana ale aceluiași fond).
Omiterea dividendelor mici. Indiferent de sumă, toate dividendele primite în 2026 se declară. Lipsa unei plăți poate fi semnalată de ANAF prin schimbul automat de informații (CRS / DAC).
Ignorarea CASS. Dividendele intră în calculul pragului CASS, alături de celelalte venituri non-salariale. Vezi ghidul CASS.
Calculează automat
InvesTax aplică creditul pentru reținerea străină automat dacă încarci raportul fiscal anual de la Trading212. Vezi cifrele finale gata de copiat în D212, în RON, cu cursurile BNR și ratele pe țară deja aplicate.
Întrebări frecvente
Brokerul mi-a reținut deja 30% pe dividend. Mai plătesc ceva în România?
Din formular nu rezultă nimic de plată, dar creditul nu este sigur, și tot trebuie să declari dividendul. În România datorezi 16% pe brut și treci credit pentru reținerea străină, limitat la impozitul român: cu 30% reținut în SUA fără W-8BEN creditul merge până la 16%, iar diferența de 14% e pierdută. Dar 30% este peste cota de 10% din convenție, iar un credit pentru o reținere peste cota din convenție nu este sigur: Codul fiscal îl condiționează de aplicarea convenției (art. 131 alin. (3) lit. a)), iar ANAF l-a refuzat într-un caz de acest fel (Decizia nr. 140/2020, la dobânzi). Completează W-8BEN ca să se rețină 10%.
Ce e W-8BEN și de ce contează?
W-8BEN este formularul prin care declari brokerului american că ești rezident fiscal într-o țară cu tratat de evitare a dublei impuneri cu SUA. Pentru România, rata redusă conform tratatului este 10% pentru dividende, în loc de 30% rata standard. Trading212 și Revolut îl gestionează intern; verifică în setările contului că este completat.
Pot pierde creditul fiscal dacă nu am documente?
Da. ANAF poate cere certificat de reținere a impozitului străin: 1042-S de la IRS pentru SUA, certificat de la broker pentru alte țări. Fără documente, creditul nu se aplică și plătești 16% pe brutul dividendului fără reducere.
Cum convertesc dividendele primite în USD în RON?
Pentru dividendele primite în valută străină, conversia în RON se face la cursul mediu anual BNR al pieței valutare, comunicat pentru anul în care s-a realizat venitul (Codul Fiscal art. 131 alin. 6), nu la cursul din ziua plății și nu la cursul brokerului. BNR îl publică în ianuarie, după închiderea anului; de exemplu, dividendele în USD primite în 2025 s-au convertit la cursul mediu BNR USD/RON pentru 2025 (4,4705 RON/USD). Sursa oficială este bnr.ro, secțiunea cursului mediu anual.
Diferența între cota dividendului și impozitul reținut: cum se reflectă?
Pe extrasul brokerului ai trei cifre: brut (gross), reținut (withholding tax), și net. Pentru declarație folosești BRUT, nu net. Reținerea se trece separat, ca credit fiscal.
Dividendele de la ETF-uri irlandeze (ex. iShares cu sufix .L sau IE) au tratament special?
Da, ETF-urile irlandeze (UCITS) tipic nu rețin impozit pe dividendele plătite către investitori non-irlandezi. Reținerea există la nivelul fondului (când fondul primește dividende de la companii americane), dar la tine nu mai apare reținere. Tu plătești 16% în România pe ce primești.
Cum tratez ETF-urile cu acumulare (accumulating)?
ETF-urile de acumulare NU plătesc dividende către tine. Veniturile sunt reinvestite în fond. Nu ai dividende de declarat, dar când vinzi ETF-ul, câștigul realizat (inclusiv componenta de dividende reinvestite implicit) intră la rubrica de transfer titluri, nu la dividende. Exemple populare: VWCE (Vanguard FTSE All-World, ISIN IE00BK5BQT80), CSPX (iShares Core S&P 500, ISIN IE00B5BMR087), EUNL / IWDA / SWDA (iShares Core MSCI World, ISIN IE00B4L5Y983, listări diferite ale aceluiași fond).
Trebuie să plătesc CASS pe dividende?
Dividendele intră în calculul pragului CASS, alături de celelalte venituri non-salariale (câștiguri broker, chirii, dobânzi). Dacă suma totală depășește 6 salarii minime (24.300 RON pentru 2026), plătești CASS conform pragului în care te încadrezi.